Boala Parkinson neurodegenerativă cronică afectează celulele nervoase din creier responsabile pentru controlul mișcărilor voluntare. Boala apare atunci când celulele nervoase care produc dopamina, un neurotransmitător important pentru controlul mișcărilor, încep să moară. Simptomele caracteristice ale Parkinsonului includ tremurul de repaus, rigiditatea musculară, bradikinezia (mișcări lente), tulburări de echilibru și postură, și adesea depresie și anxietate.
Parkinsonul este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se înrăutățesc treptat în timp și afectează adesea capacitatea persoanei de a-și desfășura activitățile zilnice obișnuite. În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni sau de a vindeca boala, dar există o varietate de tratamente disponibile pentru a ajuta la gestionarea simptomelor, cum ar fi terapia cu medicamente, terapia fizică și terapia ocupațională.
Cauza exactă a Parkinsonului este încă necunoscută, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. Deși boala poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau sex, este mai frecventă la persoanele în vârstă de peste 60 de ani și este puțin mai frecventă la bărbați decât la femei.
,,Ascultarea conversațiilor” celulelor creierului în timpul dezvoltării lor ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine cauzele timpurii ale bolii Parkinson. Parkinson este a doua cea mai comună afecțiune neurodegenerativă după boala Alzheimer.
Boala determină ca anumite părți ale creierului să fie deteriorate progresiv în decursul mai multor ani. Cu toate acestea, se cunoaște relativ puțin despre stadiile timpurii ale bolii, deoarece mare parte din deteriorarea are loc înainte de apariția simptomelor.
Acum, o echipă de la Universitatea din Cardiff folosește tehnici de ultimă generație pentru a ajuta la înțelegerea cauzelor timpurii ale bolii.
Prin aducerea celulelor ,,înapoi în timp”, cercetătorii speră că descoperirile lor ar putea ajuta la determinarea unor noi tratamente.
,,Călătoria înțelegerii bolii Parkinson, credem, este destul de lungă”, a declarat dr. Dayne Beccano-Kelly, care conduce cercetarea. ,,Am putea vedea simptome în stadiile ulterioare ale vieții, în medie în jurul vârstei de 65 de ani… dar știm că celulele din creier, care sunt foarte importante pentru mișcare și cogniție încetează să funcționeze în stadiile mult mai timpurii. De asemenea, avem o pierdere de aproximativ 60-80% până când oamenii ajung la clinică, dar știm că asta nu se întâmplă peste noapte. Deci există o perioadă de timp înainte ca celulele să înceapă să moară, în care am putea fi capabili să intervenim.”
Echipa de cercetare colectează mostre de celule de piele de la persoane cu Parkinson și de la persoane care nu au această afecțiune. Aceștia apoi ,,întineresc” aceste celule – adică le fac să revină în timp pentru a deveni celule stem. Ei folosesc apoi diverse metode pentru a încuraja aceste celule să se dezvolte în neuroni, care sunt celulele creierului. La diferite etape ale procesului, echipa încearcă să detecteze comunicarea electrică care are loc între celule folosind echipamente hi-tech. ,,Ideea este că încercăm să ascultăm conversația sau comunicarea dintre neuroni din creier… puțin ca un agent secret care ascultă o conversație între două persoane”, a explicat dr. Beccano-Kelly.
Cercetătorii speră să înțeleagă mai bine varietatea de factori care contribuie la boala Parkinson, analizând diferențele care apar în celulele afectate de Parkinson în comparație cu cele sănătoase, pe parcursul timpului.
Aceasta include incapacitatea anumitor celule ale creierului de a curăța proteinele deșeuri din interiorul lor, ceea ce ar putea duce la moartea celulelor.
,,E ca și cum motorul unei mașini s-ar strica în timp ce te îndrepți către o conferință sau către un zbor. La fel, o problemă care se acumulează în timp poate duce la moartea celulelor creierului”, explică Dr. Beccano-Kelly.
Există mai multe lucruri diferite care contribuie la modul în care mașina se defectează și înțelegerea acestora și a momentului declanșării poate ajuta să identificăm locurile unde am putea interveni.” Echipa a primit o finanțare de peste 320.000 de lire sterline de la Parkinson’s UK pentru a-și continua cercetarea.
Parkinson este afecțiunea cu cel mai rapid grad de creștere neurologică din lume.
În Țara Galilor, există proporțional mai mulți oameni care trăiesc cu această boală decât în orice altă parte a Regatului Unit.
Prof. Julie Williams, director al Institutului de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, la Cardiff, a declarat că cercetarea lor ,,depășește limitele”.
,,Prin înțelegerea mecanismelor putem testa medicamente noi – medicamente care sunt deja folosite în alte scopuri – care ar putea ajunge rapid în clinică.”
Sunt mai multe cercetări în desfășurare care încearcă să dezvăluie secretele Parkinson și să găsească noi tratamente.
Iată câteva exemple recente de descoperiri și progrese în cercetarea Parkinson:
Cercetătorii au descoperit o nouă moleculă care ar putea proteja împotriva pierderii neuronilor dopaminergici în creierul persoanelor cu Parkinson. Studiul a fost realizat pe modele de șoareci și a arătat că molecula numită GM1 a redus semnificativ pierderea neuronilor și a ameliorat simptomele Parkinson.
O altă cercetare recentă a identificat o proteină cheie numită SRRM2 care pare să joace un rol în dezvoltarea Parkinson. Studiul sugerează că SRRM2 ar putea fi o țintă promițătoare pentru noi tratamente pentru Parkinson.
În 2020, oamenii de știință au dezvoltat o nouă tehnică de imagistică care permite vizualizarea în timp real a acumulării proteinelor alfa-sinuclein în creierul persoanelor cu Parkinson. Această tehnică ar putea ajuta la diagnosticarea precoce a Parkinsonului și la evaluarea eficacității tratamentelor.
Un alt studiu recent a descoperit că exosomi (mici vezicule secretate de celule) prelevate din plasmă ar putea fi folosite ca biomarkeri pentru Parkinson. Cercetătorii au identificat mai multe proteine specifice în exosomi care au fost asociate cu Parkinson și care ar putea fi utilizate pentru a detecta și monitoriza boala.
Citește și: În căutarea indiciilor despre sănătatea umană
COMMENTS